Expediază
Expediază
Mesajul a fost expediat - Mersi!
Îndeplinește toate câmpurile necesare!

Contact

Scrie-mi

Florin Bucuțea 
e-mail: florin.bucutea@yahoo.com

 

 

© 2020 Florin Bucutea. All Rights Reserved.

FLORIN BUCUTEA

FLORIN BUCUTEA

27 aprilie 2021
De la plămădeala aluatului, formatul pituțelor și rugăciunea zisă înainte de coacere, pană la produsul final care urmează să fie sfințit în Vinerea Mare la biserică, tăiate și așezate în
27 aprilie 2021
Nu-i sărbătoare acasă dacă n-ai pe masă pită de casă ... coaptă în cuptorul cu lemne, cuptor pe care mulți dintre săteni l-au stricat din nefolosință sau diverse alte motive,
27 aprilie 2021
Îi Joia Mare. 7 și câteva minute, dimineața...cam răcoare pentru aprilie, dar parcă ne încălzește atmosfera de sărbătoare care se simte încă de la intrarea în sat. Dacă te apropii
    
 
 
Nu departe de vechea cetate a Cohalmului (în prezent orașul Rupea), la punctul de confluență a zonei din Sudul Târnavelor cu zona transilvana a Oltului, într-o frumoasa depresiune deluroasă este așezat satul Dăișoara, din județul Brașov. Așezarea se întinde de-a lungul unei ape denumită ,,Valea Mare”, ,,Valea Dăișorii” sau chiar ,,Valea Lungă”. Acest pârâu străbate o lungime aproximativ de 5 kilometrii, până la vărsarea în Olt în imediata apropiere a fostului castru roman de la Hoghiz. Din materialele redactate de Comșa Paul și Pumnea Ion ¹, cât și din cele relatate de bătrânii satului, menționați și de Ioan Pumnea și Emil Poenaru, ( Oancea Dionisie, Călbează Arsene, Boboia Ion), ,,rezultă că ctitorii așezării au fost o mână de țărani ce-au luat drumul pribegiei și haiduciei. Au ales acest loc ca așezare, ferit pe vremea aceea de patrulele jandarmilor, dat fiind faptului că era la o distanță de 10-15 km. de alte sate, lipsit de drumuri de legătură și bine ocrotit de perdeaua deasă a codrului” ² Satul Dăișoara este situat în extremitatea nordică a județului Brașov, în partea centrală a țării, având coordonatele următoare
● 45° 59´ latitudine nordică
● 25° 16´ longitudine estică
      Teritoriul administrativ al satului se învecinează la nord cu teritoriul orașului Rupea și al comunei Jibert, la est cu satul Ungra și la sud cu teriitorile comunelor Comăna și Ticuș. Distanța de municipul Brașov este de 62 de km, și 23 de km. de Rupea, orașul cel mai apropiat. Satul se află la 15 km. de șoseaua națională Brașov – Sighișoara, iar cea mai apropiată stație feroviară este Gara Rupea (15 km). Situat în dreapta Oltului, teritoriul satului Dăișoara este plasat la extremitatea sud- estică a Podișului Târnavelor.
 
     Pentru început așezarea număra șapte familii, familii a caăror poreclă a rămas în toponimia zonei, precum Părăianu, Bencu, Stanciu ...Denumirea satului este posibil să provină de la termenul slav, care sugerează vale sau ascunziș, însă mai există o legendă transmisă prin viu grai , din generație ân generație, care ar povesti însă că denumirea ar proveni de la haiducul Dăianul. Dar pentru veridicitatea informațiilor, nu doar legendele și poveștile
bătrânilor ne informează că așezarea a avut inițiat caracterul unei ascunzători haiducești, ci și documente. Astfel în lucrarea sa ”Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Țara Românească, cu referire la perioada 1600 - 1610”, Andrei Vereș relatează că ”Dăișorenii și alți locuitori din satele din împrejurimi, organizați cu drapel au trecut în Țara Românească și au furat din localitățile Teșila și Mizlea, vite.” (1) Se spune că haiducii furau vite și alte bunuri de la boierii din Țara Bârsei ți Țara Românească, și le vindeau înspre părțile Făgărașului, ca mai apoi să se așeze în aceste locuri, în care noi, astăzi ne trăim poate tinerețea, poate bătrânețea. Odată cu trecerea timpului, așezarea s-a dezvoltat și s-a ajuns la 74 de familii, iar sporul populației datorându-se unor familii fugite din satele din împrejurimi pentru a scăpa de exploatarea feudală. Printre acestea se numără familii precum Mureșan, Bucur, Pumnea, Oprea Mihăilă, Stanciu. Ocupațiile erau creșterea vitelor și agricultura. În documentele istorice precum ”Dicționarul istoric al așezărilor din Transilvania” întocmită de Coriolan Suciu, satul Dăișoara este menționat pentru prima dată în anul 1606. ”El începe să fie pomenit în catele ofiale sub denumirea maghiară de Longodar, iar în mențiunile din 1733, 1760, 1808, 1850 apare sub numele german Langhenthal, apoi, Longodal, Deischoara, Deisoare, Langendorf, pentru ca în Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat din 1854, sa apară sub trei denumiri, Longodar, Longenthal,
Dăișoara. Treptat, așezarea se dezvoltă și în anul 1760 ajunge la 88 de familii, iar în anul 1822 la 1158 de suflete. Dăișorenii, urmași de haiduci și de fugari setoși de libertate s-au dovedit a fi greu de stăpânit. Legendele vorbesc despre multe fapte de vitejie și forme de rezistență care au frânt trufia, pofta de avere și puterea grofului. ”
 
„La faptul că Dăișoara constituie o vatră recunoscută de păstrare a folclorului a
contribuit dragostea, pasiunea și respectful acestor oameni față de manifestările creației
populare tradiționale, cît și faptul că au șiut să le integreze creator în viața contemporană.
Documente numeroase atestă existența în Dăișoara a unor formații de dansuri și cîntece
populare, tarafuri care prezentau spectacole în zilele de sărbătoare sau cu ocazia diferitelor
evenimente. ”
În documentele istorice precum „Dicționarul istoric al așezărilor din Transilvania”, întocmit
de Coriolan Suciu, satul Dăișoara este menționat pentru prima dată în anul 1606: ,,El începe
să fie pomenit în cateleofiale sub denumirea maghiară de Longodar, iar înmențiunile din
1733, 1760, 1808, 1850 apare sub numele german Langhenthal, apoi, Longodal, Deischoara,
Deisoare, Langendorf, pentru ca în Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat
din 1854, să apară sub trei denumiri, Longodar, Longenthal, Dăișoara. Dăișorenii, urmași de
haiduciși de fugari setoși de libertate s-au dovedit a fi greu de stăpânit.
Legendele vorbesc despre multe fapte de vitejie și forme de rezistență care au frânt trufia, pofta
de avere și puterea grofului.”