Expediază
Expediază
Mesajul a fost expediat - Mersi!
Îndeplinește toate câmpurile necesare!

Contact

Scrie-mi

Florin Bucuțea 
e-mail: florin.bucutea@yahoo.com

 

 

© 2020 Florin Bucutea. All Rights Reserved.

FLORIN BUCUTEA

FLORIN BUCUTEA

2014 ... era fix un an de când îmi începusem acțiunile de promovare în mediul online. Parcă ieri a fost...și totuși au trecut 7 ani de la prima noastră expoziție cu și despre Dăișoara. Era toamna anului 2014 când Serviciul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov a luat legătura cu mine prin intermediul paginii de facebook - Dăișoara-tradiții locale. M-am bucurat. M-am entuziasmat. M-am automotivat să continui. Parcă dădea roade. Acesta a fost boom-ul care a declanșat tot ceea ce urma să se întâmple, fără ca eu să știu pe atunci.  Mesajul primit în data de 23 octombrie 2014 suna în felul următor -

,,Buna ziua. Ce mai faceti? Feicitari pentru fotografiile frumoase pe care le postati! Cred ca v-am mai scris la inceputul verii ca ne-am bucura sa participati la expozitia de Craciun organizata de noi in fiecare an la Castelul Bran. Pentru ca am inceput sa asternem pe hartie detaliile legate de expozitia din decembrie, as vrea sa va invit sa participati anul acesta cu intreaga ceata de feciori (si nu numai) la eveniment. Totodata as vrea sa va invit sa participati la un spectacol pe care il organizam in data de 19 decembrie si pe care il dedicam intregii activitati a domnului Ioan Pumnea, fiu al satului Daisoara. La spectacol participa ansambluri de dans popular coordonate de dl Pumnea (in mod special am dori ansamblul din Daisoara, satul sau natal), iar pe langa acesta, in perioada spectacolului, am dori sa organizam in foaierul Centrului cultural Reduta, o expozitie cu fotografiile facute de dumneavoastra, dar si cu fotografii vechi pe care le aveti in colectie . Pentru expozitia de la Castelul Bran avem nevoie de piese de port si obiecte de recuzita, iar pentru spectacol ne-am dori sa stim ce dansuri ati vrea sa prezentati. Stiu ca este multa informatie si eu poate nu am reusit sa va prezint totul foarte organizat, dar noi ne-am propus sa venim saptamana viitoare pe la Daisoara sa va cunoastem personal si sa vorbim despre toate detaliile legate de cele doua evenimente. Daca se poate sa imi dati numarul de telefon, sa va anuntam din timp sosirea noastra la Daisoara, ar fi nemaipomenit.

Va multumesc.

O zi frumoasa!''

 

Ce urma să fie? 

-O expoziție prin care să redăm interiorul unei încăperi dăișorene, în interiorul Castelului Bran.

- O expoziție de costum românesc (costum popular sună stilizat) din Dăișoara.

- Un moment de colinde și jocuri tradiționale cu tinerii din sat. 

- ...și multe gânduri, planuri și emoții pentru ceea ce urma să însemne această colaborare, înființarea sau mai bine zis re-înființarea unui ansamblu, punerea în scenă a unui obicei ... ehee...

 

Ce am făcut?

- În 2014 nu știam eu ce înseamnă organizarea unei expoziții, ce înseamnă documentarea portului care urma să fie expus, sau care erau pașii pe care trebuia să îi fac pentru a crea un fir logic al poveștii. Am pornit de la organizarea noastră ca ceată de feciori, de la modul în care eu mă îmbrăcam în ziua de Crăciun, de la modul în care fetele din sat erau gătite de către bunicile lor pe care le-am întrebat atunci care erau cele mai potrivite haine pentru o astfel de expoziție. Am fost mereu un semi-perfecționist, și am vrut ca mai ales această primă ieșire peste granițele satului să fie asemenea, să ne poată deschide noi uși. Am luat legătura cu prietenii din sat, alături de care am copilărit, crescut și învățat unii de la alții, le-am transmis propunerea care ne-a fost făcută și toți pe-un gând am hotărât să spunem DA, să muncim, să repetăm, să facem totul ca la carte, dar să rămânem naturali și autentici. Cu alte cuvinte să sărbătorim Crăciunul așa cum știam noi mai bine, anticipat. A fost o bucurie comună, cu toții simțeam lucrurile pe care le făceam, și când simțirea are prioritate, altfel se derulează filmul. Era propriul nostru film, în propriul nostru ritm. Tineresc. Alert. Ne-am contrariat des, dar aveam același scop, ne-am împăcat rapid pentru că scopul final conta mai mult decât un orgoliu personal. Au fost poate unele dintre cele mai frumoase și intense momente alături de prietenii din sat, gândeam la fel, ne sincronizam, ne bucuram, eram purtați de niște sentimente simple, dar cu scopuri înalte. Aveam 19, 20 de ani, lucrurile parcă mergeau pe alt făgaș față de astăzi. Știam că suntem un grup și nimic nu putea să ne ia ce era al nostru, bucuria de a juca, de a colinda și de a îmbrăca hainele românești. Bucuria de a ne aduna, de a râde împreună, de a încerca să facem ceea ce înaintații noștri au facut-o. Dacă în zilele de week-end întrebam bătrânii satului despre cum se îmbracau și despre ce cântau, în serile de toamnă târzie eram adunați la școala din sat, unde ne făceam focul în sobă, ne duceam vin și îl fierbeam, chemam muzicanții din sat și repetam, învățam, ne omogenizam. 

 

Vernisaj - Castelul Bran - 2014

02 noiembrie 2021

Foaie verde lemn sucit, 

Zi, mă, Nică de-nvârtit!

Am intrat în horă și trebuia să jucăm. Poate pentru primele dăți m-am interesat atât de mult despre ceea ce însemnau hainele românești pe care le aveam în lăzile de zestre din curtea alăturată. De la țoale, foi de perete, fețe de masă, toate țesute în război, până la tot ce însemna portul de fecior și fată, au fost duse la Castelul Bran unde timp de o lună urmau să fie vizualizate de către turiștii ce treceau pragul castelului. În data de 4 decembrie 2014, împreună cu Horea - prieten din copilărie, ne-am dat întâlnire cu cei ce aveau să fie nașii noștri, ai tinerilor din Dăișoara, membrii Serviciului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brașov - Veronica Savu, Oana Muntean, Mina Dragutu și Adrian Vălușescu - unde am gătit (îmbrăcat) manechine, am pus tablouri pe pereți și colaci pe masă. În 6 decembrie urma să mergem la vernisaj, împreună cu tinerii din sat, să jucăm, să colindăm. 

 

 

 

6 decembrie 2014

Ne-am luat muzicanții cu noi și ne-am pornit către Castelul Bran cu un autobus închiriat de către dl. Traian Stanciu - primar comuna Ungra în vremea aceea. Ce a urmat, vă las să descoperiți voi. 

 

Mulțumirile și întreaga mea recunoștință pentru încrederea acordată se îndreaptă către echipa Serviciului pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Brasov.

Mulțumirile pentru echipa pe care am reușit să o facem în doar câteva săptămâni se îndreaptă către toți tinerii care au fost prezenți, și nu în ultimul rând familiei mele pentru tot spijinul. 

- Bucutea Dragos

- Oancea Cristina

- Rasu Alexandru

- Stoica Nicoleta 

- Boboia Horea

- Bucutea Ioana

- Avram Raluca

- Ghirda Alexandru

- Dărăbanț Iulia

- Bucutea George

- Albu Diana

- Buzea Nicolae

- Bucur Andreea

- Bucur Bogdan

- Stanciu Sabina

- Buzea Ionut

- Popescu Adina

- Oancea Mihai

 

ARHIVA FOTO