Postul Mare

𝐏𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞

 

„În post e un regim greu, da creștinii îl țân, mai ales care-s credincioși. Nu mănânci de dulce, faci mâncări de post. Nu-i slobod a bea tăt postu, nu-i bine să te sfădești, numai să faci bine la altu. Nu-i slobod a juca. Cine joacă, zâceau babele, i se uscă picioarele. Nu-i slobod a hori că i să uscă limba la cel care horește. Cine juca în post, apoi după Paști, când se făcea joc, îi făcea poezii și i le striga. Așă era demult, ca să audă tineretu și să nu joace în post:

 

Cine joacă-n Postu Mare,

Joace-i dracu pă stinare.

Cine joacă-n Postu Mic,

Joace-i dracu pă buric.

 

Demult, zâcea că-i păcat să te bați cu oarecine, să furi și să suduiești în post.

 

Prima zî de post îi lunea unită. Să feresc oamenii de-a mânca cartofi, să nu să facă buboaie pă ii ca și cartofii. În această zî nu mănâncă fasole, nu mînâncă nici ceapă ca să nu să facă pă ii moime cât cepele.

Luni, în prima zî de post, nu să lucre pântru marhăle. ” (Pamfil Bilțiu, Calendarul primăverii și verii)

 

Text: Maria Mirela Poduț