florinbucutea.ro » Joc daisorean 2022

Ani la rând am căutat să aflu poveștile jocurilor din Dăișoara, mi-am creat cele mai frumose și fructuase amintiri prin casele bătrânilor satului care îmi povesteau cu ardoare, lăcrimând nostalgic cât de frumos era pe vremea lor. Nu puteam decât să ascult și sa ma bucur ca trăiesc asta. Fără să mă gândesc o clipă că noi, tineretul de astăzi, plecat și împărțit prin orașe în țară vom putea readuce această noblețe a jocului dăișorean pe o scenă. Cineva de sus și-a dorit să nu lăsăm să se stingă focul pe care îl moștenisem, și dacă în 2014, după 23 de ani de absență din festivaluri, tineretul din Dăișoara dansa pe scena Centrului Cultural Reduta sub numele de ,,Joc Dăișorean”, uitați-ne ajunși după alți 8 ani de pauză scenică, să fim invitați la Iași, la Festivalul International de Folclor ,,Trandafir de la Moldova”.

Suntem onorați și recunoascatori pentru invitatie, Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Iasi. Ne-au motivat să alimentăm ceea ce deja avem în sânge și să ducem jocul fecioresc din Dăișoara, în văzut publicului ieșean.

Nu ne considerăm Ansamblu. Nu suntem un ansamblu și poate că nici nu ne dorim asta. Suntem copiii, nepotii si stranepotii acelora care au fost ,,Echipa de Dansuri a Caminului Cultural Daisoara”. Urmași ai acelora l care au dus numele satului nostru peste hotare, o mana de tineri feciori si fete, din Daisoara si din Rupea reuniți sub ,,JOC DĂIȘOREAN” care este despre ,,a fi”, este despre ,,a vrea”, este despre a nu lăsa să se stingă focul…

Recunosc, nu este deloc ușor să ne adunam, sa ne strangem in week-end-uri și sa repetam, sa ne lasam deoparte activitatile din viata personala sau chiar profesionala si sa facem repetitii. Dar este o provocare. O provocare pe care am acceptat-o 21 de persoane. De 3 saptamani repetam in fiecare vineri si sambata, nu mereu toti, dar va rog sa va imaginati doar, imaginea unei nopți la ora 1 in linistea satului auzinduse fecioreasca si invartita cantata de Costel, strigaturi și batai in podina Caminului Cultural din sat in 2022, cand poti face orice altceva. Dar, cu bucurie va spun ca noi facem asta.

Asadar, vineri, 7 octombrie, ,,Joc Daisorean” pleaca spre Iasi, unde sambata va participa la Parada Portului Popular incepand cu ora 12:00, iar duminica vor evolua pe scena din Amfiteatrul Palas Mall.

Sa ne tineti pumnii, incercam sa dam ce avem mai bun, drept reprezentaanti ai judetului Brasov, în festival fiind 18 echipe de dansatori din țară.

Cu ce?

- cu ce aveau ei mai scump. Strămoșesc. Autentic. Cu jocul. Cu portul și cu cântecul.

În anul 1992 a fost ultima reprezentație a Ansamblului Folcloric al Căminului Cultural Dăișoara, în cadrul festivalului de la Ostrozebeke, Belgia. În toți acești ani, dansul și respectul lor față de acesta a prins contur și totodată a scris istorie. Au ajuns în peste 500 de reprezentații dintre care și în Europa: Belgia, Polonia, Ungaria, Iugoslavia. În multe dintre aceste spectacole dăișorenii au obținut distincții și aprecieri la nivel înalt. Dintre acestea, diplome, trofee, merite culturale și distincții. De menționat este "TOPORAȘUL DE AUR", trofeu ce reprezenta MARELE PREMIU, în Zakopane, Polonia anilor '73.

,,JOC DĂIȘOREAN" - 2022

Dăișorenii nu au considerat niciodată dansul ca pe o manifestare coregrafică, ci ca pe o tradiție ce a purtat ia și cioarecii timpului și generațiilor ce au păstrat obiceiul. Dansul la dăișoreni era modul de relaxare și desfătare, de petrecere a timpului pentru ei însăși, pentru bucuria sufletului lor, reprezentat prin horele de dumineca sau șezătorile unde se învăța și transmitea arta dansului dăișorean. Odată ce dansul era învățat, sentimentul și trăirea erau deja atribuite mândriei de a fi dăișorean, exprimată bineînțeles și prin strigăturile ce și astăzi le trezesc amintiri. Așa a luat naștere și Ansamblul ,,JOC DĂIȘOREAN” care este despre ,,a fi”, este despre ,,a vrea”, este despre a nu lăsa să se stingă un foc moștenit, un foc pe care l-au aprins bunicii și străbunicii lor, ne spun tinerii de astăzi care cu voință și pasiune pentru tradițiile și jocurile românești se adună acasă, în Dăișoara, repetă și duc mai departe, ceea ce au învățat în vatra satului.

La faptul că Dăișoara (un sat mic, ascuns între dealurile și pădurile seculare ale județului Brașov) constituie o vatră recunoscută de păstrare a folclorului a contribuit dragostea, pasiunea și respectul acestor oameni față de manifestările creației populare tradiționale, cât și faptul că au știut să le integreze creator în viața contemporană. Dăișorenii au ridicat la nivel de artă ceea ce trăiau la joc în sat, duminică de duminică.

Începuturile viitoarei formații de dansuri au debutat cu scurte reprezentații în fața prietenilor, sau persoanelor străine de aceste locuri. Era o bucurie și o delectare coregrafică pentru privitori. Aceste elemente sacre s-au păstrat și astăzi în executarea jocului fecioresc datorită mediului de conservare al folclorului în această localitate cu o dezvoltare relativ izolată, s-au păstrat și astăzi.

O primă echipă de dansuri închegată se năștea în anii 1919, pentru că fiecare dăișorean este un dansator iar sub acest aspect întreaga populație a satului poate fi împărțită în formații de egală valoare, scopul nefiind spectacolul coregrafic. Fondul nealterat al acestui dans și-a păstrat autenticul în perimetrul satului, fiind preluat de diverse ansambluri sau grupuri din localitățile vecine, ulterior din țară, dar asupra căruia au intervenit. Acest vechi dans al dăișorenilor a fost lipsit de intenția de a deveni spectacol. Dăișorenii nu executau jocul pentru a se distra sau pentru a-i distra pe alții, ei dansau sub impulsul nevoii de a se exprima, așa cum ciobanii încrustează țesături în nuiele sau cum aceiași ciobani cântă din fluier doar propriei singurătăți, așa și dăișorenii jucau pentru a se exprima pe ei.

Adunați într-o echipă de dansuri, au fost observati și invitati la diverse manifestari folclorice atat in tara cat si in strainatate. În Dăișoara primii pași spre o expunere internațională au început în anul 1919, odată cu înființarea Echipei de Dansuri de către Radu Traian. Sute și zeci de săteni și-au rupt cizmele la repetițiile din Căminul Cultural de-a lungul anilor pentru a putea fi văzuți și apreciati.

NE VEDEM LA IASI!

Cine suntem noi?

Copiii, nepotii si stranepotii acestora care au dus numele satului nostru peste hotare, o mana de tineri feciori si fete, din Daisoara si din Rupea care vor pune in scena o fecioreasca autentica, de acolo de unde s-a nascut.

,,JOC DĂIŞOREAN" PE SCENA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ,,TRANDAFIR DE LA MOLDOVA" IAŞI

,,Cât e țara și Ardealul

Nu-i fecior ca dăișoreanul

Că-i înalt și subțirel

Parcă-i tras printr-un inel

Că se-mbracă românește

Și dansează feciorește”

Nu ne considerăm Ansamblu. Nu suntem un ansamblu și poate că nici nu ne dorim asta. Suntem copiii, nepotii si stranepotii acelora care au fost ,,Echipa de Dansuri a Caminului Cultural Daisoara”. Urmași ai acelora l care au dus numele satului nostru peste hotare, o mana de tineri feciori si fete, din Daisoara si din Rupea reuniți sub ,,JOC DĂIȘOREAN” care este despre ,,a fi”, este despre ,,a vrea”, este despre a nu lăsa să se stingă focul…

Recunosc, nu este deloc ușor să ne adunam, sa ne strangem in week-end-uri și sa repetam, sa ne lasam deoparte activitatile din viata personala sau chiar profesionala si sa facem repetitii. Dar este o provocare. O provocare pe care am acceptat-o 21 de persoane.

ASOCIATIA TRADITII LOCALE

FLORIN BUCUTEA

E-mail:

bucuteaflorin@gmail.com

office@florinbucutea.ro

Facebook:

Florin Bucutea

Daisoara - traditii locale

Biblioteci Rurale

Colecția Muzeala Etnografica Daisoara

Insagram:

Florin Bucutea

Asociatia Traditii Locale

Tik Tok:

Florin Bucutea

Asociatia Traditii Locale

Scrie-mi

Contact