Expediază
Expediază
Mesajul a fost expediat - Mersi!
Îndeplinește toate câmpurile necesare!

Contact

Scrie-mi

E-mail:               

bucuteaflorin@gmail.com

office@florinbucutea.ro

 

Facebook:         

Florin Bucutea

Daisoara - traditii locale 

Biblioteci Rurale

Colecția Muzeala Etnografica Daisoara

 

Insagram:        

Florin Bucutea

Asociatia Traditii Locale 

 

Tik Tok:           

Florin Bucutea

Asociatia Traditii Locale

© 2020 Florin Bucutea. All Rights Reserved.

FLORIN BUCUTEA

FLORIN BUCUTEA

ASOCIATIA TRADITII LOCALE 

 Fiecare dăișorean este un dansator iar sub acest aspect întreaga populație a satului poate fi împărțită în formații de egală valoare, scopul nefiind spectacolul coregrafic. Fondul nealterat al acestui dans și-a păstrat autenticul în perimetrul satului, fiind preluat de diverse ansambluri sau grupuri din localitățile vecine, dar asupra căruia au intervenit. Acest vechi dans al dăișorenilor a fost lipsit de intenția de a deveni spectacol. Dăișorenii nu executau jocul pentru a se distra sau pentru a-i distra pe alții, ei dansau sub impulsul nevoii de a se exprima, așa cum ciobanii încrustează țesături în nuiele sau cum aceiași ciobani cântă din fluier doar propriei singurătăți, așa și dăișorenii jucau pentru a se exprima pe ei. Dăișorenii executau și execută și astăzi jocul fecioresc cu seriozitate, iar jocul mare sau jocul din Doscior se scotea doar în duminicile sau în sărbătorile calendaristice, reflectând o tradiție a respectului primordialității condițiilor de viață, al necesităților practice cum este de exemplu interdicția de a se organiza joc în sat în perioada dintre prășit până la aducerea bucatelor în sat.

     Cu timpul, în jocul fecioresc și-au găsit locul și fetele, pentru că fete și femei jucătoare au fost dintotdeauna, iar acest cadru le-a motivat să pătrundă în ritmul jocului fecioresc, pe margine – joc cunoscut drept fecioreasca fetelor de la Crihalma (sat vecin cu Dăișoara) - și mai important este faptul că feciorii din Dăișoara după bătăile bărbătești le-au introdus pe fete într-o înlănțuire de jocuri și anume purtata și învârtita. Dintre toate satele în care fecioreasca se joacă astăzi, la Dăișoara este singura zonă unde feciorii au bătăi pe picior, (la Ticuș jocul fecioresc nu are bătăi pe picior), unde nu bat din palme (precum în localitatea Rupea) și unde în timpul jocului feciorii au un moment când își ridică foaia (element distinctiv pentru portul popular bărbătesc dăișorean).

     Jocul era scos de feciorii cei mari care chiuind și strigând de joc se îndreptau spre locul unde urma să fie jocul mare la care participa întreg satul. Până la sosirea fetelor se jucau numai jocuri bărbătești ca fecioreasca, sârba și brâul de Dăișoara care este diferit de brâul de Făgăraș. În acest scurt timp puteau intra în joc și începătorii. Fetele veneau spre locul de joc însoțite de mamele lor. Jocul se desfășura într-un cerc mare și începea întotdeauna cu fecioreasca. Tinerii intrau în joc pe rând în ordinea vârstei, începând cu cei mai în vârstă. Prima mișcare este o plimbare rară, lentă, în cerc. Ritmul se întețește treptat și câteva strigături au parcă menirea de a-l biciui. Dansul se iuțește și dansatorii execută pe rând, în centrul cercului, figuri individuale, ca și cum ar avea de dat o probă care să le legitimeze participarea la joc. Cea mai eclatantă dovadă a vigorii dansului este momentul în care feciorii scuipă în palme cu gestul familiar al modului în care încep orice miuncă grea. Acest gest trădează multe subînțelesuri. Mai întâi este intenția dansatorului de a depăși acest moment dificil din punct de vedere execuțional, fiindcă se va spune și o strigătură –

,,Decât să nu știi juca

Mai bin să nu ști lucra

Că la joc te vede toți

Iar la lucru faci ce poți”         

     Înainte de a ataca bătuta feciorii ridică mâinile sau mâna respectivă cu care va lovi cizma, mult mai înalt decât ar fi nevoie pentru bătaia propriu-zisă – unde gândul mă duce la aceeași rămășiță de ritual. În timpul dansului, ca particularitate pentru jocul fecioresc jucat de dăișoreni este o clipă în care privind legănarea brațelor în jos în ritmul lent care precede viitoarele dansuri, care din punct de vedere coregrafic personifică jocul fecioresc. Brațele nu se mișcă firesc, așa cum ar cere pasul, nici pentru echilibrare și nici pentru pregătirea viitoarelor figuri. Sătenii spun că acest gest l-au moștenit de la străbuni, și astfel reprezintă un mod de conservare a tradiției și a patrimoniului cultural imaterial. Dacă vom întoarce privirile spre îndepăratatele vremuri când se cristalizau aceste mișcări, brațele erau menite să execute mișcări care exprimau intențiile de închinare, de ritual. Se reia din nou plimbarea rară, circulară în timpul căreia fiecare fecior își invită la dans iubita, și pentru a pecetlui gestul discret, mut, prin care a făcut această invitație, o poartă în jurul său executând diferite mișcări pline de grație și eleganță, purtând numele de ,,purtata”. Perechile se constituie în fața întregii comunități prefigurând familiile viitoare, căci alegerea fetei este încărcată de semnificații și seriozitatea unor profunde sentimente. După ce feciorii poartă fetele în jurul lor ritmul se iuțește din nou și este timpul ca adevărații virtuoși ai execuțiilor să-și dovedească măiestria evoluând în centrul cercului, în timp ce fetele execută ,,roata”, cu pași repezi, în jurul lor. Cele mai grele figuri ale jocului fecioresc se puteau și se pot vedea executate cu o precizie uimitoare în ritmul tot mai accelerat. ,,Cercul” jocului este întrerupt pentru ca fata să fie adusă în fața feciorului și să se execute un dans de perechi numit ,,învârtita”. În acest timp feciorii strigă strigăturile locale, iar fetele drept răspuns chiuie. Acum este rândul fetelor să dovedească măiestria cu care se pot învârti pe sub mână cu un specific local astfel se va desășura un adevărat concurs între perechi. După acest joc fecioresc care se încheia cu învârtita, urmau pe rând, după o pauză, hodoroaga, sârba popilor, mărunțișurile, (din care fac parte - mușamaua, pălășana, mărunțica, hațegana și ciuleandra).

Fecioreasca în Dăișoara 

12 decembrie 2022