florinbucutea.ro » dragobete

Relu-i tare nărăvaș

Că o ajuns de la oraș

Și cu o iapă lângă el

Altefl decât singurel.

Bădița cu pălărie neagră

Iese-n cale și mă-ntreabă

Fostu-i-am vreodată dragă...

Fost-ai bade pe câmpie

Cu mușcată-n pălărie

Și cu iapa dragă ție

Iară eu singură-acasa

Te aștept cu pusă-masă...

Și ai venit bade, venit

Cu desagu' îndesit

Cu o găleată de făină

Și-o peteacă de slănină

Și c-o iapă-n dar

Sprintenă ca mine...

Dar ești mândro bucuroasă,

De ce ți-o adus acasă?

Dar de badea care-ti pleacă?

Uite mândro ce-am adus

Să te-ajute aici la strâns

La strâns fân

La strâns otavă

Că-mi ești mândro tare dragă...

Hai mândruța mea la joc

Că miroși a busuioc

Busuioc și viorele

Pe placu' inimii mele...

Pârâiaș cu apă lină

Pe la mândra prin grădină

Iese mândra să se spele

Și nu poate de mărgele

Nici de dorurile mele...

La o gură de fântână

Ți-oi da bade leac de prună

C-ai venit bade-ostenit

C-o fost greu la târguit

Și mănâncă din slănină

Și din ceapa din grădină...

Spune-mi bade bei, ori ba !

Că-i rachiu din casa ta...

Un pahar aș bea și eu

Doar de doru' badi' meu...

Cu bucate din cuptor

Îl aștept pe-al meu băd'șor...

Când ne-o fi mai rău

Așa să ne fie !

Rămâi bade și m-așteaptă

Să fac pentru câmp o traistă

Om lucra, ne-om osteni

Mâncare ne-o trebui...

Cu pita proaspăt rumenită

Cu rachie din moșie

Cinstesc badea cu mândrie...

Am mâncat, ne-am săturat

Dar îi vremea de lucrat...

Te-am cinstit, te-am omenit

Bade-i vremea de muncit

C-o veni iară sara

Când de-acasă voi pleca...

Asta-i slană de la muma

Pusă-n sărătură

Să ne ție toată vara

Și ne-o da la iarnă alta...

Măi mândrțo noi doi ne-am jurat

Prima dată când ne-am sărutat

Că nimica orice-ar fi

Noi doi nu ne-om despărții...

Mândro-i vremea de plecat

C-avem multe de lucrat...

Ascute-te coasă, ascute

Ca să gat de cosit iute

Că m-așteaptă mândrulița

Să îi dau dulce gurița...

Mândră năframă vărgată,

Te-aș iubi, vremea se gată

Mândro cu ochii căprui

Te-aș iubi, dar vremea nu-i...

Hai nevastă stinge-mi setea...

Că de cald n-oi mai putea...

Soarele te-o înmuia

Apa te-o înviora...

Ia bădiță niște apă

Că ți-o fi fost greu la coasă...

Setea să ți-o potolești

Ca să poți să mai muncești...

Dute mândro pune masa

Că îi vreme de amiază...

Bade-al meuMasa îi pusă

Hai te-așează și mănâncă...

Vin mândruțo imediat

Brazda vreau ca sa o gat...

Hai bădiță de-om mânca

Că om găta dupa'ia...

Vin mândruțo nu striga

Nu s-o răci mămăliga...

Așează-te bade la masă,

Că oi fi sătul de coasă...

Îs nevastă, îs destul

Dar nu m-oi lăsa acum...

Că oi fi de râs în sat

Că am fugit de lucrat...

Să ciocnim un păhărel

Că de mâine-s singurel...

Cât îi carașu de mare

Nu găsești cât ai căta

Ochi frumoși și gură dulce

Ca la mândra mea...

Să ai poftă bade-al meu

C-ai fost tare ca un zmeu...

Mulțumescu-ți mândră dragă

Pentru tot ce-i în desagă...

Te cunoști mândră, cunoști

Te cunoști, te prea cunoști

Te cunoști de pe cosiță

Că ești de-a maică'ta vița...

Fie pâinea cât de rea

Tot mai bună-n țara mea...

Prin căldură și prin praf

Noi ne ducem la lucrat...

Scutură nevastă fânu'...

Scutur măi bărbate, scutur

Că m-am săturat de el...

Ascut coasa măi nevastă

Și m-oi hodini oleacă...

Hodinește-te bărbate

De ești ostenit de moarte...

Oi găta când oi găta

Și dupaia m-oi culca...

Mândro parcă văd că stai...

Ai de grijă, c-o hi bai...

Hai mândruțo lângă mine

Că mi tare dor de tine...

Vin bărbate vin acum

Că asta vreau și eu să spun...

Am mâncat, ne-am și culcat

Iaca-i vreme de gătat...

Tu cunoști mândro a juca

Dar cunoști și a lucra

Bine-ți șade uite-așa...

Spune-mi bade de-ți sunt dragă

Să-mi cumperi năframă neagră

Neagră și cu puișori

Să nu mă uiți până mori...

Bine-i stă mândrii așa

Cu furca si cu crătința

Cu năfrămi la cingătoare

Parcă e ruptă din Soare...

Zâmbește mândrțo bine

C-am gătat astăzi cu bine...

Și acum pe înserat

Am gătat și de lucrat...

Îți las mândro scris așa

De nu mă voi mai întorcea...

Să nu uiți dragostea mea

Să nu uiți că te-am iubit

Și mereu te-am ocrotit...

Calcă-mi mândro cămașa

Că vine dimineața

Și eu trube a pleca...

Bade știu că ți-o fi greu

Căci și eu voi mai trudi

Dar la tine m-oi gândi

Și tot amândoi vom fi...

Mândro greul va veni

Eu îți las economii

Să nu intri-n datorii...

Rămâi mândro sănătoasă

Și la inimă voioasă...

Mândro pentru ochii tăi

Nu m-aș duce la război

Dar și patria m-i dragă

Căci servesc o țara-ntreagă...

Bărbatul meu când a plecat

Singură-acasă m-o lăsat

Să-mi văd de griji și de nevoi

Pân' ce se-ntoarce din război...

Mergi bade cu Dumnezeu

Eu te voi iubi mereu

Și să vi acas' cu bine

Cu gândul voi fi la tine...

De dimineață s-o sculat

Fața albă și-o spălat

Chica și-o pieptănat

Haină nouă o-mbrăcat

Și cu desagu' o plecat...

ASOCIATIA TRADITII LOCALE

FLORIN BUCUTEA

Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii.

Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale.

Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.

Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă “să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone, fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.

Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi. În rostul împerecherii păsărilor nu ai voie să intervii, se crede…

Sărbătoarea marca începutul anului agricol, ieșirea din iarnă și începerea perioadei fertile. În multe zone din țară, obiceiul Dragobetului ilustrează aceeași preocupare pentru integrarea în ordinea firească a satului. Îmbrăcați în cele mai bune haine, fetele si flăcăii mergeau în pădurea din apropierea satului, culegeau flori și cântau. Plantele și florile culese erau folosite de tinerele fete la diverse farmace de dragoste.În unele locuri, fetele adunau zăpada rămasă la marginea pădurii sau pe fragi, o topeau și își spalau fața cu ea. Zăpada ,, zânelor'' le făcea mai frumoase și mai drăgăstoase."

"În satele românești, de Dragobete se organizau adevărate petreceri: “dacă era vreme frumoasă, de dimineața, frumos îmbrăcați ca la o mare sărbătoare, fetele și băieții se adunau pe grupe de vârste și porneau hăulind și chiuind de răsuna satul, strigând “Dragobetele săruta fetele...”, înspre dealurile din preajmă sau înspre pădure, pentru a culege primele flori de primăvară – ghiocei și brândușe. În timp ce fetele căutau flori, băieții strângeau uscături pentru a aprinde un mare foc, în jurul căruia se adunau, pe grupe de vârste, vorbeau, spuneau glume cu caracter erotic – dar nu cu substrat indecent – mai mult legate de simpatiile ascunse. Înspre namiază, când focurile se stingeau, fetele porneau în goană spre sat, fiecare urmată de băiatul care o îndrăgea. Dacă acesta reușea s-o prindă (și evident că ea se lăsa prinsă), avea dreptul să o sărute în văzul tuturor și erau pentru un an de zile, până la următorul Dragobete, considerați ca logodnici. Se întâmpla însă ca doi tineri să fugă după aceiași fată,și atunci ea trebuia să-și dea silința să se lase prinsă de acel pe care îl îndrăgea.” („Sărbători, tradiții, ritualuri, mituri...” - Julia Maria Cristea

E-mail:

bucuteaflorin@gmail.com

office@florinbucutea.ro

Facebook:

Florin Bucutea

Daisoara - traditii locale

Biblioteci Rurale

Colecția Muzeala Etnografica Daisoara

Insagram:

Florin Bucutea

Asociatia Traditii Locale

Tik Tok:

Florin Bucutea

Asociatia Traditii Locale

Scrie-mi

Contact

ASOCIATIA TRADITII LOCALE

FLORIN BUCUTEA

FLORIN BUCUTEA

DRAGOBETE