Expediază
Expediază
Mesajul a fost expediat - Mersi!
Îndeplinește toate câmpurile necesare!

Contact

Scrie-mi

Florin Bucuțea 
e-mail: florin.bucutea@yahoo.com

 

 

© 2020 Florin Bucutea. All Rights Reserved.

FLORIN BUCUTEA

FLORIN BUCUTEA

Nunta este alături de naștere și moarte, ceea ce etnologii numesc obiceiuri din ciclul vieții. Este unul dintre evenimentele fundamentale din viața omului, un ceremonial complex, cu diverse rituri și numeroase ritualuri cu diverse semnificații. În timpul ospățului punctul culminant era Strigarea găinii, o târguire rituală a găinii în care se întâlnesc de la aluzii de ordin social până la cele licențioase, nostime care pot fi interpretate ca având rosturi inițiatice, dar care provoacă întotdeauna destinderea și veselia nuntașilor. Strigatul găinii poate fi interpretat ca un gest menit să asigure fertilitatea. Din cele mai vechi timpuri găina a fost asemuită feminității, iar astfel în ceremonialul nunții găina gătită devine o imagine a miresei. Datul găinii pune în prim plan trasnferul relațiilor sexuale, consumul găinii.

Mai puțin implicată în mecanismele sacre ale firii, dar mai prezentă în viața economică a gospodăriei, găina este circumscrisă apărării și sporirii roadelor. La nuntă, un întreg moment ceremonial este consacrat aducerii darului ritual al găinii: după ce era pusă masa, una dintre bucătăresele din sat sau una dintre nevestele mai cu glas, aducea o găină vie gătită pe care o cânta în fața mirilor și a nașilor. „Dacă nu s-ar da găina la nuntă, se spune că o să moară mirii, sau că nu vor avea noroc și pace”, sau „Dacă nu se dă găina la nuntă, tinerii nu au noroc”; ca și cocoșul, găina este animal psihopomp: „Găina ca și cocoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin sticlă, prin spini și sufletul în urmă tot merge…Găina ce se dă, pe cealaltă lume tot cotcodăcește și bate din aripi și alungă totul din cale” (Antonescu. Dicționar de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești). În Transilvania, găina este oferită nașului în schimbul unei anumite sume de bani; unii cercetători ai obiceiului văd în el o probă inițiatică, alții că este un ritual menit să asigure fertilitatea tinerei perechi, ambele interpretări fiind valabile.

 

Clip video - Cercetare de teren alături de Melania Tohănean - cercetător Muzeul de Etnografie Gheorghe Cernea Rupea. 

 

 

 

 

 

 

 

 

Datu' găinii 

03 februarie 2021

Foicică de saschiu,

Faceți-mi cale, că viu!

Faceți-mi drum și cărare,

Ca s-ajung la nunu’ mare!

Faceți-mi cale și drum,

Ca s-ajung la domnu’ nun!

Tot aici printre nuntași,

S-ajung până la nănași!

Cu găina-n mâna mea,

Să o cinstesc pe nuna!

Dar găina-i numa pui,

Mai că i-o dau nunului,

Că-mi plac ochii dumnealui.

Îmi plac ochii și gura

Și din buzunar punga.

Uite-te, nunule, bine

Cu găina cine vine!

Te uită la mâna mea

Dar de mi-i plăti pe mine,

Ți-o fi, nunule, mai bine.

Că deși-s cam tinerică,

Dar de voinici nu mi-e frică.

Nunule-ntinde mâna

Și-mi plătește găina!

Cu cea stângă mi-o primește,

Iar cu dreapta mi-o plătește!

Plătește-mi-o, nune, bine

Și deseară hai cu mine!

Și de nu ți s-o părea,

Să te-ntorci iar la nuna!

De mi-i săruta odată,

Ți-o dau, nune, fără plată!

[...]

Versuri preluate din POEZIA POPULARA DE NUNTĂ - Culegere de texte din zonele etnofolclorice Țara Oltului și Rupea - culese din Dăișoara.

Bucuțea Maria